Punct

si de la capat. nu stiu cu ce resurse…

”….Cand soarele e prea mic pentru atata durere strigi zadarnic dupa o mare de pacura cu valuri negre si fierbinti. De ce dupa o noapte de dragoste in care n-ai avut nimic de reprosat vietii de apuca un fel de acces de mila pentru existenta? urma in suflet a voluptatii: o catastrofa de luciditate. Cel mai frumos omagiu pe care il poti aduce unei femei este sa-ti amintesti de ea atunci cand nu mai ai nimic de pierdut.Acele clipe de singuratate o revendica imperios pentru a ne mangaia de ruptura cu viata…. Doar Dumnezeu sa se mai roage pentru acela in care nu are ce sa mai moara…”

se invalmasesc in mine amintiri de nopti in care am iubit cu tot focul sufletului meu si amintiri de nopti in care mi-am strigat iubirea in fata neantului, in gol, clipe in care stiam ca nu sunt auzita, ca nu exista ”obiectul” acestei iubiri nici fizic, nici metafizic. nimic nu se pierde, totul se aduna. nimic nu piere, totul se transforma. urletele in suspine. amintirile in regrete…regretele in razbunari…razbunarile in singuratate…singuratatea in cautari ca in delir, lipsite de sens, lipsite de orice.

singura realitate care exista e in noi. mai departe de asta, potopul si nimicul. si simt din nou acea sfarseala. nu am nevoie sa-mi suporte nimeni tristetile. de cate ori am fost trista cineva a plecat, cu sau fara voia mea. mai bine aici, sub un clopot de flacari. cel al meu. astept sa se mistuie acum cea mai din urma flacara. aceasta albastra si curata limba de foc iti stie numele si are sa mi-l spuna. o timiditate care mi-e straina ma paralizeaza de ceva vreme incoace…de altfel mai multe ma paralizeaza. privirile. buzele. visele in alb si negru pe care nu le-am mai avut niciodata pana acum… si ciudatul fapt de a-mi dori sa vorbesc dublat de teama de a sfarma tacerea. mi-e teama de vidul de dincolo de tacere, mi-e teama ca si acum e tot un gol….mi-am jurat sa nu mai iau nimic de la inceput. poate toata aceasta lipsa, mascata indiferenta, e pretul pe care il dai cand incalci promisiunile. as vrea sa pier cu lacrima ta pe buze. as vrea sa fie mai repede….

”Si te-ai rugat, dorul nespus

din suflet sa-ti alunge

dar el se-nalta tot mai sus

sa nu-l mai poti ajunge

Va ramanea necunoscut

si va luci departe

caci lumineaza din trecut

iubirea celei moarte.”